|
|
|
|
| Repertoriul monumentelor arheologice medievale timpurii |
Precizari stiintifice pe marginea publicatiilor arheologice din anii 50-80
Pe parcursul anilor 50-80 in URSS au fost publicate diverse informatii despre monumentele arheologice de pe teritoriul RSSM. Aceste repertorii contin date stiintiifce foarte importante, dar nu duc lipsa si de anumite greseli, care de multe ori parvin din folosirea de catre specialisti a unor principii metodologice gresite. In acest sens este semnificativa Harta arheologica a RSSM in 8 carti, publicata intre anii 1973-1975, in care nu s-a tinut cont de rigorile stiintifice intemationale, fapt ce a conditionat un haos total in repertoriul monumentelor arheologice din RSSM, haos care nu numai ca nu a fost depasit, dar care continua sa fie tirajat de catre cercetatori si la etapa actuala in diferite lucrari de specialitate.
Avand in vedere cele expuse in articolul de fata ne propunem sa facem unele precizari stiintifice pe marginea repertoriului monumentelor arheologice medievale din sec.V-XIV din cadrul unei unitati administrative a Republicii Moldova - raionul Orhei.
Pornind de la faptul ca in publicatiile anterioare de multe ori unul si acelasi sit arheologic apare sub denumiri diferite sau este delimitat in cateva monumente separate, am procedat la reevaluarea informatiilor publicate sub aspectul atribuirii lor exacte la un anumit monument, aprecierii juste a denumirii acestora si stabilirii orizonturilor culturale din cadrul lor.
In acest sens, consideram necesar sa ne dezicem de sistemul vechi de definire a monumentelor arheologice prin mijlocirea cifrelor (sistem care in practica mondiala defineste starturile culturale din cadrul unui sit si nu situl ca atare, cum s-a facut in arheologia sovietica) si sa folosim in procesul de nominalizare a monumentelor arheologice sistemul de definire prin mijlocirea toponimelor sau prin mijlocirea denumirilor ce reies din caracterul locurilorin care sunt amplasate aceste monumente (sistem recunoscut si folosit pe larg in practica mondiala).
In aceeasi ordine de idei s-au facut precizarile necesare in legatura cu limitele spatiale ale monumentelor arheologice, in urma carora s-a stabilit ca in multe cazuri anumite situri evidentiate anterior de catre arheologi, de fapt, reprezinta parti componente ale unui singur monument. Or, in acest caz lista monumentelor arheologice cunoscuta dupa publicatiile din trecut se micsoreaza considerabil.
La etapa actuala in cadrul raionului Orhei putem evidentia doar 29 monumente arheologice cu orizonturi medievale timpurii datate in perioada sec.V-XIV si nu 50 cum ar reiesi din publicatiile arheologilor sovietici. Aceste monumente se prezinta dupa cum urmeaza:
- Branesti - Valea Budai
- Branesti - Motca
- Braviceni - Movila de caramizi
- Bulaiesti - Cadub
- Ivancea - Cotul Iazului
- Ivancea - Fundul Vaii
- Ivancea - Livada
- Lopatna
- Lucaseuca - Cornul Blajiei
- Lucaseuca - Pecina
- Mana
- Marcauti
- Marzesti
- Orheiul Vechi - Butuceni
- Orheiul Vechi - Trebujeni
- Peresecina - Motca
- Pohorniceni - Petruha
- Pohrebeni - Suleni
- Seliste - Vatici
- Seliste - La rascruce
- Seliste - Sat
- Seliste - Lutaria
- Slobozia - Izvorul Cucului
- Trebujeni - Fantana Joeei
- Trebujeni - Padurea Tiganca
- Trebujeni - Scoc
- Trebujeni - Selitra
- Trebujeni - Gura Selitrei
- Ustie - Cogalnic
BRANESTI - VALEA BUDAI
Asezare medievala timpurie din sec.VI-VII, VIII-IX, X-XI, XII-XIII si sec.XIV.
Alte orizonturi culturale din cadrul sitului: o asezare a culturii Band-Liniare din mil.V a.Chr., o asezare geto-daca din sec.IV-III a.Chr., o asezare de tip Poienesti-Lucaseuca din sec.II-I a.Chr., o asezare de tip Santana de Mures-Cernjahov din sec.III-IV p.Chr. (toate acestea sunt amplasate in partea de vest a sitului) si o asezare medievala tarzie din sec.XV-XVII (amplasata in partea de nord si nord-est a sitului).
Amplasare: monumentul se afla la distanta de 0,5 km spre nord de satul Branesti, in valea Budai, pe malul din stanga la vest si nord, partial pe malul din sud al raului Motca (Ivancea), un afluent de dreapta al raului Raut, la 2,5 km spre sud-vest de locul confluentei lor. Sub suprafata sitului, la cateva zeci de metri, se afla catacombele vechii carieri de piatra, in care actualmente este amenajat un mare depozit de vinuri. Tot aici raul Motca dispare sub pamant ca sa reapara la suprafata la cativa km. Dimensiunile monumentului arheologic sunt de 1,0x0,50 km. In partea de nord el ocupa o panta cu doua promontorii mici orientate spre est, spre vest panta valcelei Budai. In partea de sud-vest monumentul se margineste cu drumul Branesti-Slobozia-Orhei si respectiv cu podul de peste rau. La marginea de vest a monumentului se intinde drumul de tara Branesti-Furceni. Vestigiile asezarii medievale timpurii se gasesc in abundenta in partea centrala si cea de nord-est a monumentului. Asezarea medievala timpurie ocupa o suprafata de circa 600x300 m.
Descoperire: in anul 1958 de catre expeditia lui Gh.Fiodorov, care a nominalizat asezarea cu denumirea Branesti-I. Mai tarziu, in literatura de specialitate, unele sectoare ale monumentului au fost denumite diferit, si interpretate drept asezari separate: Branesti-I, Branesti-II, Branesti-III, Branesti-IV, Branesti-V si Branesti-X. in realitate insa, toate acestea sunt parti inseparabile ale unuia si acelasi sit arheologic. Sapaturi arheologice: in anul 1958-1959 Gh.Fiodorov si P.Barnea au efectuat sapaturi in sectoarele de sud (Branesti-I), de sud-est (Branesri -X) si cel de nord-est (Branesri-III). In anul 1981 I.Vlasenko a efectuat un sondaj (Branesti-III).
Materiale: in primul sector a fost cercetata o suprafata de 259 m.p.si depistate 4 locuinte adancite cu cuptoare din piatra datate cu sec.VIII-IX si IX-X, un cuptor metalurgic din sec.VIII-IX, ceramica din sec.VI-VII, VIII-IX, X-XII, ceramica a Hoardei de Aur din sec.XIV si doua monede din arama ale hanului Djanibek de la mijlocul sec.XIV. In cel de-al doilea sector a fost dezvelita o suprafata de 192 m.p. depistata ceramica din sec.VIII-IX, X-XI, XII-XIII. In cel de-al treilea sector a fost cercetata o suprafata de 226 m.p., descoperindu-se un cuptor de ars oale din prima jumatate a sec.XIV, ceramica din sec.XII-XIV. In anul 1962 M.Romanovskaia a cercetat o suprafata de 84 m.p. (sectorul Bra-nesti-II). in anul 1981 I.Vlasenko a cercetat o suprafata de 72 m.p. (sectorul Branesti-III) si a descoperit o locuinta din sec.VIII-IX.
BRANESTI - MOTCA
Asezare medievala timpurie din sec.V-VII, VIII-IX, X-XI, XII-XIII, prima jumatate a sec.XIV si necropola din sec.X-XI.
Alte orizonturi culturale din cadrul sitului: o asezare a culturii geto-dace, sec.IV-III a.Chr. si o asezare medievala tarzie, sec.XV-XVI.
Amplasare: la distanta de 0,1 km spre sud de satul Branesti, pe malul din dreapta al rauletului Motca si partial pe malul stang. Asezarea se intinde pe malul din dreapta rauletului, de-a lungul pantei de la nord-est spre sud-vest, pe o suprafata de 600-700x150-200 m. Necropola se gaseste la marginea de vest a sitului la distanta de 500 m spre sud-vest de s.Branesti pe malul din stanga al r.Motca. Vestigiile arheologice din sec.V-IX se concentreaza mai ales in partea de nord-est a sitului, iar cele din sec.X-XIII in partea de sud-vest. Suprafata asezarii spre nord-est este intelenita, iar spre sud-vest acoperita cu copaci de nuci.
Descoperire: in anul 1958 Gh.Fiodorov (necropola), 1959 P.Bamea si I.Rafalovici (asezarea). Sapaturi arheologice: asezarea a fost cercetata de Gh.Fiodorov in 1962, I.Hancu in 1963, care a dezvelit o suprafata de 164 m.p. si o locuinta din sec.X-XI. Necropola a fost studiata prin sapaturi in 1962-1963 de Gh.Fiodorov. Au fost descoperite 3 incineratii si 94 inhumatii. Inventarul mormintelor este foarte divers, alcatuit din obiecte de podoaba din metal etc. Cimitirul apartine sec.X-XI.
BRAVICENI - MOVILA DE CARAMIZI
Complex funerar - Mausoleu, din prima jumatate a sec.XIV (cultura Hoardei de Aur).
Amplasare: la distanta de 3,5 km spre est de sat, in locul "Movila de caramizi", la 0,2 km spre est de un tumul foarte inalt, la 0,5 km spre vest de soseaua Orhei-Balti.
Descoperire: Mausoleul a fost depistatin anul 1954 de catre Gh.D.Smirnov.
Sapaturi: in anul 1956 complexul funerar a fost studiat de catre P.Barnea si Gh.Cebotarenco. Au fost descoperite doua cavouri cu cate doua morminte in fiecare.
BULAIESTI - CADUB.
Asezare medievala timpurie din sec. VI-IX.
Amplasare: la distanta de 2,7 km spre vest de satul Bulaiesti, pe malul de sud al paraului Cadub, la marginea de vest a padurii. Asezarea este intinsa de la est spre vest de-a lungul paraului.
Descoperire: in anul 1983 de catre Al.Levinschi.
Materiale: fragmente de ceramica medievala timpurie lucrata cu mana din sec.VI-IX.
IVANCEA - COTUL IAZULUI
Asezare medievala timpurie din sec.VI-VII, VIII-IX si sec.X-XIII.
Alte orizonturi culturale din cadrul sitului: asezari de tipul Cucuteni-Tripolie, mil.IV-III a.Chr., de tipul Chisinau-Corlateni, sec.XII-X a.Chr, de tipul Basarabi-Soldanesti, sec.IX-VIII a.Chr., asezare a culturii geto-dace, sec.IV-III a.Chr., asezare de tipul Poienesti-Lucaseuca, sec.II-I a.Chr., de tipul Santana de Mures-Cernjahov, sec.IV-III si o asezare medievala tarzie, sec.XVII-XVIII.
Amplasare: se gaseste la distanta de 0,3 km spre sud-est de satul Ivancea, pe malul de sud al unui iaz (in locul unde el face un cot) format in valea rausorului Motca (Ivancea), afluent al r.Raut. Asezarea este plasata de-a lungul malului iazului si cuprinde trei sectoare nominalizate in literatura sub denumirile Ivancea II, Ivancea III, Ivancea IV.
Descoperire: in anul 1947 de catre Gh.Smirnov. Cercetata vizual in 1959 de catre Gh.Cebotarenco si P.Barnea.
Sapaturi: 1981, I.Vlasenco.
Materiale: 3 gropi menajere din sec.VI-VII, o locuinta adancita din sec.VIII-IX, o locuinta adancita din sec.X-XII, ceramica medievala timpurie lucrata la roata din sec. XII-XII si alte obiecte.
IVANCEA - FUNDUL VAII
Asezare medievala timpurie din sec.X-XII.
Alte orizonturi culturale in cadrul sitului: o asezare geto-dacica, sec.IV-III a.Chr.
Amplasare: la distanta de 1,3 km spre nord de satul Ivancea, in fundul unei vai prin care se scurge un afluent de stanga al rauletului Motca. Asezarea medievala este plasata pe panta de vest din fundul vaii la marginea de sud a padurii. Suprafata asezarii este acoperita cu o livada.
Descoperire: in anul 1993.
Materiale: fragmente de ceramica medievala timpurie lucrata la roata olarului din sec.X-XII, de tipul Petruha-Lucaseuca.
IVANCEA - LIVADA
Asezare medievala din sec.XIV.
Ampiasare: la distanta de 2,5 km spre vest de satul Ivancea, pe panta din stanga a rauletului Motca, la 1,0 km spre est de soseaua Chisinau-Orhei si la 50 m spre sud-vest de fantana din preajma. Suprafata este ocupata de o livada.
Descoperire: in anul 1959 de catre P.Bamea si Gh.Cebotarenco.
Materiale: ceramica "galbuie-rosietica".
LOPATNA
Asezare medievala timpurie din sec.V-VII, VIII-IX, siX-XII.
Alte orizonturi culturale din cadrul sitului: o asezare de tipul Santana de Mures-Cernjahov, sec.III-IV.
Amplasare: la distanta 0,1 km spre sud-est de sat, pe malul Nistrului. in partea dinspre sud asezarea este traversata de soseaua Lopatna-Jora de Sus. Suprafata asezarii este de 800x500 m. Grosimea stratului cultural de circa 1,20 m. Suprafata este intelenita.
Descoperire: in anul 1952 de catre Gh.Fiodorov.
Sapaturi: 1953. Gh.Fiodorov a cercetat o suprafata de 488 m.p. Au fost descoperite constructii din perioada antica tarzie si evul mediu timpuriu. Se evidentiaza doua cuptoare de redus minereu de fier din sec.Vin-IX, cateva semibordeie din sec.V-IX,, ceramica lucrata cu mana din sec.V-VII si VIII-IX, ceramica lucrata la roata olarului din sec.X-XII, o moneda bizantina din sec.VI si diferite piese de inventar din fier, bronz, sticla, lut etc.
LUCASEUCA - CORNUL BLAJIEI
Asezare medievala timpurie din sec.VIII-XIV, cu o cetatuie din pamant din sec.X-XII si morminte izolate din sec.X-XII.
Alte orizonturi culturale din cadrul sitului: o asezare de tipul Chisinau-Corlateni, sec.XII-X a.Chr., o asezare si o necropola de tipul Poienesti-Lucaseuca, sec.II-I a.Chr., o asezare de tipul Santana de Mures-Cernjahov, sec.III-IV si o asezare medievala tarzie, sec.XV-XVII.
Amplasare: la distanta de 2,0 km spre sud-vest de satul Lucaseuca, pe panta din dreapta a raului Vatici, inclinata spre nord-vest, in locul Cornul Blajiei, unde padurea se apropie maximal de soseaua Orhei-Calarasi, care se afla la nord-vest de asezare. La marginea de est a asezarii se gaseste ocolul silvic si o fantana. Asezarea se intinde pe axa sud-nord, avand o lungime de circa 600 m si latimea de circa 200 m. Partea de sud a asezarii este acoperita de padure, iar cea de nord si partial de est este cultivata sub culturi agricole. In partea de nord a asezarii se gaseste o cetatuie din pamant, datata cu sec.X-XII. Cetatuia are o forma ovala, cu diametrul incintei de 80x60 m. Este intarita cu un val de pamant circular si un sant de aparare. In anii '50, sec.XX valul de pamant avea inaltimea 1,0-2,5 m si latimea de 5-8 m, iar santul - adancimea de 1,5-2,0 m si latimea de 10-15 m. In aceeasi perioada cea mai mare parte a cetatuiei era intelenita, doar dinspre est valul si santul erau nivelate de aratura pe o portiune de 20-25 m. In anii 70-80 fortificatiile au fost putemic deteriorate de lucrarile agricole, in special de plantarea pe cetate a vitei de vie.
Descoperire: in anul 1950 de catre Gh.Fiodorov.
Sapaturi: 1950, 1953-1954, 1957, Gh.Fiodorov in sectorul "Cetatuie". In anii 1957-1959, 1961 lon Hancu a cercetat prin sapaturi partea nefortificata a asezarii la circa 200 m spre sud de cetatuie in padure (sectorul Lucaseuca V).
Materiale: Gh.Fiodorov a descoperit diferite obiecte: ceramica lucrata cu mana din sec.VIII-IX si lucrata la roata din sec.X-XIII. I.Hancu a cercetat o suprafata de 510 m.p., a depistat 19 constructii din sec.X-XIV: 5 locuinte adancite prevazute cu cuptoare din piatra, 1 dependinta, 1 cuptor din lut, 1 constructie de suprafata, 1 groapa menajera, 9650 fragmente de ceramica lucrata la oata, 58 obiecte si trei morminte umane.
LUCASEUCA - PECINA
Asezare medievala timpurie din sec. X-XII si prima jumatate a sec.XIV.
Alte orizonturi culturale din cadrul sitului: asezari de tipul Poienesti-Lucaseuca, sec.II-I a.Chr., de tipul Santana de Mures-Cernjahov, sec.III-IV si o asezare medievala tarzie, sec.XV-XVII.
Amplasare: la distanta de 1,0 km spre vest de satul Lucaseuca in locul Pecina pe malurile de est (Lucaseuca I) si de vest (Lucaseuca II) ale unui parau, afluent de dreapta al raului Vatici, la circa 0,30 km spre sud de la soseaua Orhei-Calarasi.
Descoperire: 1953 de catre E.Rikman. Cercetari arheologice au fost efectuate ih partea de est a asezarii de catre E.Rikman in anul 1953, iar in partea de vest de catre Radu Vulpe, M.Romanovscaia si lon Hancu in 1957-1959. A fost descoperita ceramica medievala timpurie lucrata la roata in sec.X-XII si ceramica "galbena-rosietica" a Hoardei de Aur din sec.XIV.
MANA
Asezare medievala timpurie din vc. X-XII si prima jumatate a sec XIV.
Alte orizonturi culturale din cadrul sitului: o asezare de tipul Santana de Mures-Cernjahov, sec.III-IV. Amplasare: la distanta de 0,6 km spre est de satul Mana si 0,9 km spre vest de cetatuia Lucaseuca-Cornul Blajiei, la distanta 0,1 km spre sud de soseaua Orhei-Calarasi, pe pantele de est si vest a unui paraias din dreapta raului Vatici. Suprafata asezarii este de 400x300 m.
Descoperire: in anul 1953 de catre Gh.Fiodorov.
Materiale: fragmente de ceramica medievala timpurie lucrata la roata din sec.X-XII, zgura de fier, bucati de lut ars etc., ceramica "galbuie-rosietica" a Hoardei de Aur din sec.XIV
MARCAUTI
Asezare medievala timpurie din sec.VII-IX.
Amplasare: Loc neprecizat, langa s.Marcauti. Semnalata de V.Marchevici in 1953.
MARZESTI
Asezare medievala timpurie din sec. VIII-IX si sec.X-XII.
Alte orizonturi culturale din cadrul sitului: o asezare de tipul Cucuteni - Tripolie (mil.IV-III a.Chr.) si o asezare de Santana de Mures-Cernjahov, sec.III-IV, p.Chr. Amplasare: la distanta de 0,5 km spre vest de sat si 2,5 km de la malul r.Nistru, pe panta unei vai la marginea satului in apropierea imediata a brigazii de tractoare. Descoperire: in anul 1952 de expeditia lui Gh. Fiodorov. Peregheza: in anul 1981, V.Sorochin. Materiale: fragmente de ceramica medievala timpurie lucrata cu mana si la roata olarului, ornamentata cu incizii valurite-orizontale.
ORHEIUL VECHI - BUTUCENI
Asezare medievala timpurie din sec.VI-VII, VIII-IX, X-XIV, cu o cetatuie de pamant din sec. XII-XIV.
Alte orizonturi culturale din cadrul sitului: asezare din epoca bronzului; asezare tracica veche, cultura Chisinau-Corlateni, sec. XII-X a.Chr.; asezare geto-dacica, cultura Poienesti-Lucaseuca, sec.II-I a.Chr.; orasul medieval Sehr al-Djedid, sec.XIV; orasul medieval Orhei, sec.XV-XVII.
Amplasare: Asezarea medievala timpurie este parte integra a complexului arheologic Orheiul Vechi. Acesta este amplasat pe promontoriul Pestere, un segment meandric format de albia sinusoidala a Rautului intre satele Trebujeni si Butuceni. Promontoriul are o forma ovala-neregulata, orientat de la vest spre est, cu lungimea de 2000 m, latimea maximala de 700 m, este inconjurat din trei parti (nord, est si sud) de apa Rautului plasata intr-un canion profund, sapat in straturile de calcar sarmatian, cu maluri stancoase si priporoase, cu o inaltime de pana la 100-120 m, constituind o adevarata fortareata naturala. Unica cale de acces in spatiul dat e cea dinspre vest, in locul unde albia raului, dupa o intorsatura lenta spre nord, se apropie foarte mult de un segment al canionului deja parcurs, ingustand substantial talpa promontoriului (pana la 100 m in latime), care, datorita malurilor abrupte dinspre nord si sud, reprezinta unica punte de legatura directa cu interiorul teritoriului nominalizat. Partea de nord a promontoriului este inalta, reprezentand o culme de deal cu marginea priporoasa si inaccesibila, care spre est si spre sud coboara in panta, trecand usor in lunca raului, strajuita din aceleasi parti de versantele stancoase ale promontoriului Butuceni, aflate vizavi, pe malul opus al Rautului. Asezarea medievala timpurie Orheiul Vechi - Butuceni era amplasata in partea de vest a promontoriului Pestere, in fata manastirii rupestre de la Butuceni. Se intinde de la extrema vestica a promontoriului spre est pe o suprafata de circa 350x250 metri. in perioada secolelor X-Xin in partea superioara a promontoriului Pestere, a fost construita o citadela din pamant si lemn, care avea menirea de a-i adaposti pe bastinasi iti vremurile razboinice. Cetatea era alcatuita dintr-un val de pamant cu palisada din lemn si un sant de aparare adiacent. Avea o forma semiovala in plan, traseul fortificat al careia unea printr-un segment doua portiuni ale marginii priporoase din preajma Rautului.
Descoperire: Asezarea medievala timpurie din sec.XII-XII a fost semnalata pentru prima data de Gh.Smirnov prin anii '50. Orizonturile culturale din sec.VI-XI au fost identificate pentru prima data de Gh.Posticain 1983. Sapaturi arheologice: Gh.Smirnov 1952-1958; Gh.Postica, 1983; P.Barnea, 1986-1987; Gh.Postica, I.Hancu 1996-1998.
Materiale: locuinte adancite in sol prevazute cu vetre sau cuptoare din piatra, ateliere de redus minereu de fier, cuptoare metalurgice, anexe gospodaresti, ceramica lucrata cu mana sau la roata olarului, unelte de munca, obiecte de uz casnic, diferite podoabe etc. din sec.V-VII pana in sec.XII-XIV.
ORHEIUL VECHI - TREBUJENI
Asezare medievala timpurie din sec. VI-VII, VIII-IX, X-XIV.
Alte orizonturi culturale din cadrul sitului: asezare din epoca eneoliticului, Cucuteni-Tripolie, mil. IV-III a.Chr.; asezare geto-dacica, sec. IV-III a Chr.; asezare antica tarzie, cultura Santana de Mures-Cernjahov, sec.III-IV; orasul medieval Sehr ali-Djedid, sec.XIV; orasul medieval Orhei, sec.XV-XVII.
Amplasare: Asezarea medievala timpurie este o parte integra din complexul arheologic Orheiul Vechi. Se gaseste in partea de est a promontoriului Pestere, in apropierea podului ce traverseaza Rautul langa Trebujeni la distanta de 1,0 km spre est de asezarea Orheiul Vechi - Butuceni.
Descoperire: in anul 1996, Gh.Postica.
Sondaj arheologic: 1997, G.Bodareu in cadrul expeditiei condusa de Gh.Postica.
Materiale: fragmente de la vase ceramice lucrate cu mana sau la roata olarului din secolele V/VII-XII/XIII.
PERESECINA - MOTCA
Asezare medievala timpurie din sec.X-XII
Amplasare: la distanta de 1,3 km spre nord-vest de satul Peresecina pe panta de sud a raului Motca. Descoperire: in anul 1950 de catre Gh.Fiodorov. Materiale. fragmente de ceramica medievala timpurie lucrata la roata din sec.X-XII.
POHORNICENI- PETRUHA
Asezare medievala timpurie din sec.V-VII, VIII-IX, X-XI, XII-XIII si sec.XIV.
Alte orizonturi culturale din cadrul sitului: asezari ale culturii Cucuteni-Tripolie, mil.IV-III a.Chr., culturii ceramicii cu multe brauri sec. XVII-XVI a.Chr, culturii Noua, sec.XIV-XII a.Chr., culturii Chisinau-Corlateni, sec.XII-X a.Chr., culturii Basarabi-Soldanesti, sec.IX-VIII a.Chr, culturii geto-dace, sec.IV-in a.Chr., culturii Poienesti-Lucaseuca, sec.II-I a.Chr, culturii Santana de Mures-Cemjahov, sec.III-IV si culturii medievale tarzii, sec.XV-XVII.
Amplasare: la distanta de 4 km spre sud-est de satul Pohonuceni sau 3,5 km sud-est de la Slobozia-Orhei, la marginea padurii in locul numit Petruha. Asezarea este plasata pe marginile de est si de vest ale unui defileu adanc orientat pe axa sud-nord. in partea de vest teritoriul asezarii se ara anual, iar spre sud si est este acoperita de padure. La distanta de 0,4 km spre nord de asezare trece drumul Slobozia-Branesti, iarla distanta 0,5 km spre vest de asezare este amplasat ocolul silvic.
Descoperire: in anul 1958 de catre L.Polevoi.
Sapaturi arheologice au fost efectuate de catre I.Hancu, in 1961-1962 (376 m.p.), Gh.Postica si V.Cavruc, in 1988 (860 m.p.). Au fost descoperite 42 constmctii din diferite epoci, dintre care 25 apartin perioadei medievale timpurii: sec.V-VII - 2 locuinte, 1 cuptor, 2 santuri; sec.VIII-IX - 4 locuinte, 4 gropi menajere; sec.X-XII - 5 locuinte, 1 cuptor, 3 vetre. 3 cuptoare de redus minereu de fier, si 2 gropi menajere. Au fost depistate fragmente de ceramica lucrata cu mana din sec.V-VII, VIII-IX, lucrata la roata din sec.X-XIV si diferite obiecte din fier, bronz, argint, os, lut ars etc.
POHREBENI - SULENI
Asezare medievala timpurie din sec.X-XII.
Amplasare: la nord - nord-vest de satul Pohrebeni in locul Suleni, pe ambele pante ale unei vai, putin mai sus de cele doua iazuri. Suprafata asezarii este acoperita cu livada.
Descoperire: in anul 1987 de catre O.Levitki. Materiale: fragmente de ceramica lucrata la roata din sec.X-XII.
SELISTE - VATICI
Cetatuie si necropola medievala timpurie din sec. V-VII, asezare si necropola din sec.XII-XIV.
Alte orizonturi culturale din cadrul sitului: asezare din epoca neoliticului de tipul Band-Liniare, mil.V a.Chr., o necropola de tipul Basarabi-Soldanesti, sec.IX-VIIIa. Ch., o necropola de tipul Santana de Mures-Cernjahov, sec.III-IV si o asezare medievala tarzie, sec.XV-XVII.
Amplasare: spre nord - nord-vest de satul Seliste, la distanta de 0,5 km spre nord - nord-vest de la intersectia soselei Orhei-Calarasi cu drumul ce duce spre complexul de vite mari cornute. Asezarea este plasata pe un promontoriu cu orientarea nord - vest-sud-est din stanga raului Vatici. Partea de sud-est a asezarii a fost deteriorata in timpul indreptarii albiei raului Vatici, si de catre lutarie.
Descoperire: in anul 1963 de catre V.Drgaciov.
Sapaturi arheologice: I.Rafalovici si V.Lapusnean in anii 1969-1970, 1972-1973.
Materiale: 15 locuinte adancite, 4 morminte (2 inhumatii si 2 incineratii), diferite obiecte si ceramica din sec.V-VII, un cuptor din lut si ceramica din sec.XII-XIII.
SELISTE - LA RASCRUCE
Asezare medievala timpurie din sec. V-VII.
Alte orizonturi culturale din cadrul sitului: o asezare de tipul Chisinau-Corlateni, sec.XII-X a.Chr., si o asezare de tipul Santana de Mures-Cernjahov, sec.III-IV.
Amplasare: spre nord de satul Seliste, la 50 m spre nord-est de combinatul de furaj, la nord de soseaua Orhei-Calarasi, vizavi de rascrucea ce duce in sat, in lunca din dreapta raului Vatici, la distanta de circa 0,3 km spre sud-est de asezarea Seliste-Vatici situata pe malul opus al raului. Suprafata asezarii este de circa 150x100 m.
Descoperire: I.Rafalovici si V.Lapusnean in anul 1969. Materiale: fragmente de ceramica medievala timpurie lucrata cu mana dm sec.V-VII.
SELISTE - SAT
Asezare medievala timpurie din sec. V-VII, VIII-IX, X-XI.
Alte orizonturi culturale din cadrul sitului: asezare de tipul Noua, sec.XIV-XII a.Ch., o asezare de tipul Santana de Mures-Cernjahov, sec.III-IV si o asezare medievala tarzie, sec.XVI-XVII.
Amplasare: la marginea de nord-vest a satului, 0,1 km nord de Primarie, pe panta de nord a platoului din dreapta raului Vatici. in partea de vest, nord-vest si de sud teritoriul asezarii este ocupat de constructiile locative ale satului. In rest, teritoriul asezarii este cultivat. Suprafata monumentului este de circa 400 x 200 m.
Descoperire: in anul 1968 de catre V.Dergaciov.
Peregheze: 1994, Gh.Postica si O.Levitki.
Materiale: fragmente de ceramica medievala timpurie lucrata cu mana din sec.V-VII, VIII-IX, ceramica lucrata la roata din sec.X-XI.
SELISTE - LUTARIA
Asezare medievala timpurie din sec. V-VII.
Alte orizonturi culturale din cadrul sitului: o asezare geto-dacica, sec.IV-III a.Chr, si o asezare de tipul Santana de Mures-Cernjahov, sec.III-IV.
Amplasare: la distanta de 0,4 km spre nord-est de satul Seliste pe panta de est a unei vai orientate pe axa sud-nord si pe varful platoului, la circa 0,3 km spre sud de soseaua Orhei-Calarasi. In anii 1994-1995 teritoriul asezarii a servit drept cariera de lut pentru constructia drumului de langa Orhei, din care cauza monumentul practic a fost distrus.
Descoperire: in anul 1995, Gh.Postica.
Materiale: fragmente de ceramica geto-dacica lucrata cu mana, amfore romane, ceramica cenusie zgrunturoasa din sec.III-IV si ceramica medievala timpuri lucrata cu mana din sec.V-VII.
SLOBOZIA - IZVORUL CUCULUL
Asezare medievala timpurie din sec. VIII-IX, X-XII.
Amplasare: la distanta de 1,70 km spre est de marginea de nord a localitatii Slobozia, de langa orasul Orhei, pe malul unui paraias din dreapta raului Raut, la circa 0,20 km spre sud de la confluenta lor, in locul Izvorul Cucului.
Descoperire: in anul 1957 de catre expeditia lui Gh.Fiodorov.
Materiale: fragmente de ceramica medievala timpurie lucrata cu mana din sec.VIII-IX si la roata din sec.X-XII.
TREBUJENI - FANTANA JOEEI
Asezare medievala timpurie din sec.X-XII, prima jumatate a sec.XiV.
Alte orizonturi culturale din cadrul sitului: o asezare tracica de tipul Saharna-Solonceni, sec.VIII-VII a.Chr., o asezare geto-dacica din sec.IV-III a.Chr., o asezare de tipul Poienesti-Lucaseuca, sec.II-I a.Chr, o asezare de tipul Santana de Mures-Cernjahov, sec.III-IV si o asezare medievala tarzie din sec.XVII.
Amplasare: la distanta de 2,50 km spre nord de satul Trebujeni, la nord-est de drumul Trebujeni-Susleni, pe o panta cu orientarea sud-vestica in locul Fantana Joeei la 1,0 km spre nord-est de raul Raut. Spre nord-vest asezarea se margineste cu trei fantani, iar spre sud-est cu o valcea. Lungimea asezarii este de circa 0,40 km, latimea 0,15 km.
Descoperire: in anul 1947 de catre Gh.Smirnov.
Sapaturi arheologice: 1954, V.Marchevici; 1959, P.Bamea; 1961, Gh.Cebo-tarenco si M.Romanovskaia. Materiale: fragmente de ceramica medievala timpurie lucrata la roata din sec.X-XII, si ceramica "galbuie-rosietica" a Hoardei de Aur, sec.XIV.
TREBUJENI - PADUREA TIGANCA
Asezare medievala timpurie din sec. VI-VII.
Amplasare: la distanta de 1,5 km spre nord-est de la marginea de sud-est a satului Trebujeni, in locul Padurea Tiganca, intr-o valcea de la marginea de sud-vest a padurii, pe malul din dreapta al unui afluent al raului Raut.
Descoperire: in anul 1953, I.Rafalovici.
Materiale: fragmente de ceramica medievala timpurie lucrata cu mana din sec.VI-VII.
TREBUJENI - SCOC
Asezare medie-vala timpurie din sec. VI-VII, VIII-IX, X-XI.
Alte orizonturi culturale in cadrul sitului: o asezare a culturii geto-dace, sec.IV-III a.Chr. si o asezare medievala tarzie, sec.XV-XVI.
Amplasare: la 1,5 km spre nord de satul Trebujeni, pe malul din dreapta al r.Raut, la poalele unui platou impadurit. Suprafata asezarii este lucrata pentru culturi agricole.
Descoperire: in anul 1946 de catre Gh.Smirnov.
Sapaturi arheologice: 1950, 1953, 1955, Gh.Fiodorov, pe o suprafata de 134 m.p.; 1982-1988, N.Telnov pe o suprafata de 9360 m.p.
Materiale: 270 constructii din sec.VI-X; 65 locuinte, 2 dependinte, 142 gropi; 17 cuptoare metalurgice, 41 cuptoare din lut, constructii si ceramica medievala timpurie lucrata cu mana sau la roata.
TREBUJENI - SELITRA
Asezare medievala timpurie din sec. VIII-IX.
Alte orizonturi culturale din cadrul sitului: o asezare de tipul Santana de Mures-Cernjahov, sec.III-IV si o asezare medievala tarzie, sec.XV-XVI.
Amplasare: la 4 km spre nord - nord-vest de satul Trebujeni in partea de nord a locului Selitra, langa un iaz creat la izvoarele paraiasului Draghinici, la 1,5 km spre nord-nord-est de la confluenta lui cu raul Raut, la marginea de nord-est a padurii si respectiv la 0,5 km nord-est de la casa padurarului. Pe teritoriul asezarii trece un drum, iarin anii '50-60 se gasea o ferma de pasari. Monumentul ocupa ambele maluri ale paraiasului. Vestigiile medievale timpuriiinsa au fost semnalate pe malul de nord-vest.
Descoperire: inanul 1955 de catre Gh.Fiodorov.
Materiale: fragmente de ceramica medievala timpurie lucrata cu mana din sec.VIII-IX.
Nota: Gh.Fiodorov a divizat trei sectoare ale monumentului pe care le-a nominalizat gresit drept trei asezari independente Selitra I, Selitra II si Selitra III.
- Prefata
- Complexul arheologic Orheiul Vechi
- Constructiile monumentale
- Cercetarile arheologice in anii 1996-1998
- Codrii Orheiului
- Cronologia cetatii medievale de piatra
- Manastirile rupestre
- Repertoriul monumentelor arheologice medievale timpurii
| « inapoi | pagina de titlu | [an error occurred while processing this directive] |
|
Copyright © 1999-2000 Centrul de Cercetari Arheologice din Moldova, ULIM Site creat de design.md; Fotografii prezentate de catre CCAM si Valeriu Corcimari |
||