In anii 1996-1998 sapaturile arheologice de la Orheiul Vechi s-au desfasurat sub auspiciile Universitatii Libere Internationale din Moldova si Centrului de Cercetari Arheologice din Republica Moldova in colaborare cu Universitatea Pedagogica "Ion Creanga", Universitatea de Stat din Moldova (Gh.Postica, I.Hancu, O.Munteanu, S.Musteata).

Cercetarile arheologice au fost concentrate in patru sectoare de baza: I. Sectorul Lunca Rautului - Manastirea Pestere; II. Sectorul Cetate - Zidul de Vest; III. Sectorul Cetate - Zidul de Est; IV. Sectorul Cetate - Incinta. Concomitent, in partea centrala si de est a complexului, au fost efectuate cateva sondaje de salvare sau de control.

I. In Sectorul Lunca Rautului - Manastirea Pestere (648 m.p.) au fost descoperite urme ale asezarilor din epoca bronzului, epoca fierului timpuriu (cultura Chisinau-Corlateni, sec.XII-X a.Chr.), din perioada Latenului tardiv (cultura Poienesti-Lucaseuca, sec.II-I a.Chr.), perioada medievala timpurie, sec.V-IX, sec.X-XIII, perioada orasului oriental Sehr al-Jedid (sec.XIV) si perioada orasului medieval moldovenesc Orhei (sec.XV-XVI).

Mai reprezentative s-au dovedit a fi: vestigiile culturii Poienesti-Lucaseuca - o locuinta de suprafata, doua locuinte adancite, opt gropi de provizii, circa patru mii fragmente de ceramica (fina de culoare neagra; grosiera cu suprafata neteda sau barbotinata), diferite obiecte din lut, os etc.; vestigiile culturii medievale din sec.XIV - o groapa cu trei schelete umane, doua gropi menajere, cinci monede tataresti din sec. XIV, ceramica de tipul Hoardei de Aur etc. si vestigii ale culturii medievale din sec.XV-XVI - o groapa menajera, ceramica, diferite piese de inventar. Celelalte orizonturi culturale in sectorul dat sunt reprezentate prin descoperiri sporadice de ceramica. Dintre acestea un interes special il prezinta un fragment de ceramica din sec. V-VII, lucrat cu mana, ornamentat cu o cruce incizata.

II. In Sectorul Cetate - Zidul de Vest (376 m.p.) au fost descoperite: vestigii din perioada paleoliticului superior (aschii si unelte din silex), vestigii autohtone din perioada premongola sec.XII-XIV (santul de vest al cetatuiei din pamant pe trei portiuni cu o lungime totala de 21,0 m si ceramica zgrunturoasa lucrata la roata, cu.ornament incizat), vestigii din perioada orasului Sehr al-Jedid, sec.XIV (fundatia de vest a cetatii din piatra pe trei portiuni cu o lungime totala de 42,0 m, un cuptor masiv de ars var, doua gropi gospodaresti, un mormant uman, trei monede tataresti din sec.XIV, ceramica a Hoardei de Aur, piese de inventar) si din perioada orasului Orhei, sec.XV-XVI (ceramica cenusie si rosie).

III. In Sectorul Cetate - Zidul de Est (104 m.p.) au fost descoperite vestigii din perioada orasului mongol, sec.XIV (fundatia de est a cetatii de piatra, un cuptor de ars var, ceramica) si din perioada orasului moldovenesc, sec. XV-XVI (45 morminte, valul de pamant nr.3, ceramica cenusie si rosie).

IV. In Sectorul Cetate - Incinta (280 m.p.), in coltul de sud-vest, au fost descoperite: vestigii din perioada paleoliticului superior (unelte si aschii din silex), vestigii din perioada sec.XII-XIII (fragmente de ceramica), vestigii din perioada orasului mongol din sec.XIV (o portiune a fundatiei de sud a cetatii de piatra cu o lungime de 12,0 m, o moneda batuta la Sehr al-Jedid, ceramica de tipul Hoardei de Aur, diferite piese de inventar) si vestigii din perioada orasului Orhei din sec.XV-XVI (o locuinta (?) de tip adancit, o constructie de suprafata din piatra), circa sapte mii fragmente de ceramica cenusie, trei monede de la Alexandru cel Bun, doua monede de la Ilias-I, diferite obiecte de inventar). La suprafata solului in diferite sectoare ale monumentului au mai fost descoperite doua monede batute la Sehr al-Jedid si una la Sarai in deceniul sapte al sec.XIV.

In urma cercetarilor efectuate in sectoarele Cetate - Zidul de Vest si Est a fost obtinuta o situatie stratigrafica perfecta cu probe foarte clare, care aduc o lumina noua in problema datarii celor doua cetati medievale de la Orheml Vechi. Observatiile stratigrafice au aratat ca soclul de iundatie al cetatii din piatra si stratul de constructie al acestei fortificatii fac parte din orizontul cultural al Hoardei de Aur din sec.XIV in acelasi timp, sapaturile arheologice au demonstrat ca santul cetatuiei de pamant a fost astupat cu resturi de constructie (piatra, mortar, lut ars) si ceramica din perioada Hoardei de Aur. Pe de alta parte, a fost stabilit ca una din gropile de ars var din perioada Hoardei de Aur a suprapus partial marginea de est a santului cetatuiei de pamant, fapt ce permite sa datam faza finala a acest fortificatii cu mijlocul sec.XIV.

Cercetarile arheologice din sectoare mentionate infirma cu probe concludente opinia traditionala din istoriografie conform carea cetatea din pamant si cetatea din piatra de la Orheiul Vechi ar reprezenta opere ale domnitorilor moldoveni Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare. In baza datelor obtinute, putem conchide ca cetatuia de pamant apartine asezarii autohtone de la Orhei din sec.XII - prim jumatate a sec.XIV, iar cetatea din piatra a fost construita de mongoli la mijlocul sec.XIV si reutilizata mai tarziu de catre autohtoni, in perioada sec.XV-XVI.

In cadrul sondajului de salvare din partea centrala a complexului Orheiul Vechi au fos descoperite trei morminte medievale, datate preliminar cu sec.X-XIII, in baza unui ciob de ceramica cu incizii orizontale.

La marginea de rasarit a orasului Orheiul Vechi in lunca Rautului, in cadrul unor sondaje de control au fost inregistrate vestigii geto-dace din sec.IV-III a.Chr., medievale din sec.V-IX si X-XIII, din sec.XIV si din sec.XV-XVI.

Gh.Postica

• Prefata
• Complexul arheologic Orheiul Vechi
• Constructiile monumentale
• Cercetarile arheologice in anii 1996-1998
• Codrii Orheiului
• Cronologia cetatii medievale de piatra
• Manastirile rupestre
• Repertoriul monumentelor arheologice medievale timpurii